Transcription
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINAMANAG EU LPSERASMUS KA12014-1-RO01-KA101-000480Ghid metodicPREDAREA LIMBII ENGLEZE ÎNÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMARPROFESOR,MATESCU FLORINA SIMONALICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA1
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINAMANAG EU LPSERASMUS KA12014-1-RO01-KA101-000480ARGUMENTPRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII ACTULUI EDUCAȚIONALÎn contextul începutului de mileniu, societatea româneasca se găseşte într-o etapă în deplinăafirmare europeană, sistemul educaţional adaptându-se continuu noilor standarde. Studierea uneilimbi străine constituie un avantaj pentru pentru viitorul copiilor.Cunoaşterea uneia sau mai multor limbi poate avea mai multe avantaje pentru dezvoltareapersonală, dar totodată şi pentru o carieră de succes. Studiere unei limbi străine are mai multeavantaje, printre care dezvoltarea inteligenţei cât şi îmbunătăţirea limbii native.Cunoaşterea unei limbi străine îi ajută pe elevi să îşi extindă orizonturile culturale. Vocabularullor se măreşte pe măsură ce învată tot mai bine o limbă nouă, creierul lor fiind stimulat înpermanenţă. Nu în ultimul rând, studiul unei limbi străine le îmbunătăţeşte şi memoria!S-a demonstrat că stăpânirea unei limbi străine duce şi la îmbunătăţirea nivelului de cunoaşterea limbii native. Aceasta se explică prin faptul că în timpul procesului de învăţare a unei limbi străineeşti determinat să îţi studiezi şi propria limbă, deoarece asimilarea unei limbi noi se face în bazacomparaţiei cu vocabularul şi regulile limbii native. Deci orice limbă străină se învaţă prin metodacomparaţiei (se compară limba ţintă cu limba sursă), pentru a putea fi însuşită logic şi temeinic.Cunoaşterea unei limbi străine te va ajuta să te descurci excelent într-o ţară străină.Astfel, limba engleză capătă o importanţă deosebită fiind considerată o condiţie „sine – que –non” a desăvârşirii personalităţii elevului mileniului al III-lea.În urma participării în cadrul proiectului ”MANAG EU LPS”, ERASMUS KA1, la cursul”LANGUAGE LEARNING FUN &GAMES – METHODOLOGY FOR PRIMARY LEVEL”, care aavut loc în perioada 1-5 august 2015 în Malta, amexperimentat noi forme de predare a limbii engleze prin intermediului jocurilor şi cântecelor.Metodele de predare şi învăţare a limbii engleze se bazează pe comunicare şi încurajareaelevilor să se exprime liber, fără teama de a greşi. Exerciţiile abordate au fost diverse, interesante şiatractive.Sub acest aspect, lucrarea propusă urmăreşte abordarea unor metode atractive de predare alimbii engleze în ciclul primar pentru stimularea studierii acesteia de către elevi.PREDAREA LIMBII ENGLEZE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMARCONSIDERAŢII GENERALEÎn contextul societății moderne actuale, apare nevoia ca, încă de la cele mai fragedevârste, copiii să fie capabili să comunice într-o limbă străină de circulație internațională, limbaengleză fiind cea mai utilizată dintre acestea. Reforma educațională din România se orientează sprestimularea unor demersuri interactive care să conducă la o mai mare eficientizare a învățării școlare șila plasarea elevului în centrul actului educațional.Stăpânirea limbii engleze deschide noi perspective de cunoaștere elevului, care va aveaastfel acces la informații pe scară largă, precum și cale deschisă spre utilizarea calculatorului, devenitun accesoriu necesar în zilele noastre.2
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINAMANAG EU LPSERASMUS KA12014-1-RO01-KA101-000480Limbajul reprezintă una dintre cele mai importante aptitudini pe care le achiziționeazăelevii, acesta fiind totodată un element cheie în însușirea unei bune educații în școală și mai apoi înmediul universitar.Dezvoltarea limbajului include următoarele aspecte: evoluția în plan fonetic, lexical,gramatical și semantic. Se știe deja că școlarii mici sunt niște parteneri de conversație excelenți - nudoar că pun o mulțime de întrebări, dar le și place foarte mult să povestească. Această caracteristică îiajută foarte mult pe părinți și învățători în activitățile de dezvoltare a vocabularului și acompetențelor de comunicare la copii.Dacă până la vârsta de 3 ani copiii înțeleg mult mai multe cuvinte decât pot să reproducă,situația începe să se schimbe la vârsta școlară mică, când limbajul se dezvoltă în același timp cugândirea și copilul reușește să reproducă aproximativ toate cuvintele cunoscute. Vocabularulacumulat și aptitudinile de comunicare ale copilului depind în cea mai mare parte de mediul dedezvoltare – stimularea copilului în cadrul conversațiilor cu adulții. Dezvoltarea limbajului înperioada școlară se caracterizează prin evoluția pronunției și a structurilor gramaticale, vorbirea estetot mai clară și gesturile se transformă în comunicare verbală.Însuşirea corectă a sistemului complex al limbii constituie o primă şi esenţială treaptă înformarea cognitivă, afectivă, comportamentală a copilului. Totodată este și principalul instrument delucru în integrarea şi adaptarea social-afectivă a şcolarului.Dezvoltarea vorbirii şi învăţarea corectă a limbajului constituie din partea noastră, aînvățătoarelor, o preocupare permanentă. În școală, parcurgând cele cinci clase primare, copiiidobândesc un bagaj de cunoştinţe, iar vorbirea devine mai bogată, mai clară, mai corectă, asigurânddezvoltarea intensă a gândirii. Accentul principal în această privinţă este pus pe activităţile decomunicare, pe dialogul liber, pe formarea deprinderilor de exprimare ordonată a gândurilor, deînsuşire treptată a structurii gramaticale a limbii.Cunoaşterea unei limbi străine, înseamnă pentru viitor o capacitate sporită de a comunica,înseamnă un acces mai larg la sursele de documentare şi e încărcată, în plus, de o pregnantă valenţăeducativă. Se deschid porţi către istoria, geografia, cultura şi spiritul altor naţiuni. Este astfelfacilitată cunoaşterea reciprocă, înţelegerea, toleranţa, preţuirea diversităţii.Învățarea unei limbi străine impune formarea unor deprinderi auditive și articulatorii noi,care se dezvoltă doar parțial pe baza sistemului de sunete ale limbii materne. Trebuie precizat că lavârstă școlară, deprinderile auditive și articulatorii din limba maternă sunt în general formate.Învățarea unei limbi străine nu este posibilă fără însușirea, în primul rând, a pronunțării specificeacelei limbi.Întrucât însușirea vocabularului face parte integrantă din studiul limbii, trebuie să seacorde timp suficient acestei probleme de bază. În explicarea materialului lexical nu se recurge numaila traducerea cuvintelor în limba maternă, ci se folosește în orice împrejurare materialul ajutător,precum și mimica, gestul, care vor ajuta la denumirea obiectelor, la sugerarea sensului prin diferiteacțiuni executate.Este bine cunoscut faptul că la această vârstă este predominantă gândirea concretă acopilului. De aceea, este absolut indispensabil ca pentru explicarea și asimilarea materialuluilingvistic să se folosească în mod frecvent materialul intuitiv. Pentru a răspunde acestei cerințedidactice, trebuie procurat material didactic (desene, imagini) care să ilustreze întreaga tematicăabordată. Astfel copiii intuiesc imagini ale unor obiecte din cadrul unei teme date pe care suntobligați să le denumească după ce ele au fost însușite în contexul unui enunț.Pentru ca însușirea cuvintelor să fie cât mai conștientă, pornind de la necesitatea vitală aunei comunicări, ele vor fi plasate într-un cadru situațional, care să stimuleaze gândirea copilului șisă-i trezească interesul.3
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINAMANAG EU LPSERASMUS KA12014-1-RO01-KA101-000480Prezentarea materialelor în natură este însă primul lucru care trebuie avut în vedere pentruexplicarea cuvintelor. Înainte de a arăta obiectele în imagini, trebuie să fie prezentate copiilor spre a fi intuite șidenumite numai cu ajutorul gestului. La fel se va proceda cu mobilierul din sala de clasă, cuîmbrăcămintea. Pentru alte categorii de cuvinte, cum sunt cele care denumesc legumele, fructele, animalele,se vor folosi obiecte confecționate din plastelină sau din materiale textile. Pe lângă conversație, care constituie mijlocul de bază pentru comunicarea cuvintelor, de omare eficiență în vederea realizării unei pronunții corecte a copiilor sunt recitările, jocuriledidactice și cântecelele.În condiţiile transformărilor pe care le cunoaşte lumea contemporană, în perioadaglobalizării, a interferenţelor şi interdependenţelor de tot felul, învăţarea, cunoaşterea şi folosirealimbilor străine reprezintă o condiţie a progresului, a unei integrări reuşite, atât la nivel individual, câtşi la scară socială, în structurile de succes ale mileniului III.Cu cât primii pași în această direcţie sunt făcuţi mai devreme, cu atât şansele de successunt mai mari. Din acest motiv activităţile care au succes la acest nivel sunt jocurile şi cântecele cuacţiune, sarcinile de a colora, de a învăţa poezii, precum şi activităţile de repetiţie cu valoarecomunicativă.Învăţarea limbii engleze poate să pară un plan prea ambiţios pentru vârsta şcolară mică,dar acum, maleabilitatea structurilor operaţionale mentale, încă nedefinitivate, poate constitui unavantaj pentru un învățător avizat. De fapt, limba străină nu „se învaţă” într-un an, iar apoi nu nepropunem ca şcolarii mici să vorbească cursiv în limba engleză. Tot ce ne dorim este să-şi dezvolteun mod specific de articulare a sunetelor şi să cunoască câteva elemente de bază ale exprimării înaceastă limbă.Învăţarea limbii engleze poate să pară grea, însă acum este momentul propice pentrurealizarea acestuia, întrucât structurile operaţionale mentale sunt ușor de modelat şi încănedefinitivate, fapt ce contituie un mare avantaj. De fapt, nu ne propunem ca şcolarii să înveţe limbaengleză pentru a vorbi cursiv, ci urmărim ca principale obiective următoarele: Dezvoltarea unui mod de articulare a sunetelor, specific limbii engleze; Pronunţarea corectă a sunetelor şi a complexelor sonore; Cunoaşterea câtorva elemente de bază ale exprimării în această limbă; Dezvoltarea spiritului de observaţie, a gândirii reproductive şi creative; Însușirea corectă a sunetelor în limba engleză; Reproducerea verbală a unui mesaj audiat; Identificarea elementelor din universul familiar; Însuşirea noţiunilor referitoare la numeraţie; Îmbogățirea vocabularului cu ajutorul cântecelor și a poeziilor; Stimularea calităților de voință și afective; Folosirea dialogului cu colegii exersând expresiile învăţate; Dezvoltarea încrederii în capacitatea de a învața o limbă străină, începând de la grupa mică; Stimularea interesului pentru o altă cultură și civilizație.Mai pot preciza şi faptul că activităţile au rolul de a plasa școlarii în situaţii decomunicare similare celor din viaţa reală, stimulându-le astfel apetitul de a interacţiona verbal cu ceidin jur şi totodată încrederea în sine. Predarea limbii engleze la vârsta școlară, urmărește educareaauzului copiilor pentru perceperea vorbirii în ritm normal și formarea capacității de exprimare înlimitele unui vocabular activ. 4
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINAMANAG EU LPSERASMUS KA12014-1-RO01-KA101-000480Imposibilitatea de a comunica prin limbaj ar produce o stagnare în dezvoltareapersonalităţii copiilor, ar modifica relaţiile lui cu oamenii, cu realitatea înconjurătoare, l-arsingulariza şi l-ar împiedica în mare măsură să participe la o activitate sau alta dacă nu s-ar organizamunca instructiv-educativă specială.Școala permite parcurgerea unor cercuri de cuvinte, pronunţia și vorbirea corectă,reproducerea de povestiri, poezii, familiarizarea cu situaţia de comunicare. La dezvoltarea vorbiriitrebuie să punem accentul pe realizarea pronunţării clare, precise, sigure, a sunetelor şi cuvintelor, peînţelegerea semanticii cuvintelor, pe formarea capacităţii de a combina cuvinte în propoziţii şi frazeprin exerciţii organizate în acest scop, pe capacitatea de a citi o imagine şi de a face legătura întreelementele ei componente şi ceea ce vrea să reprezinte și nu în ultimul rând pe capacitatea de a creapoveşti.METODE ŞI TEHNICI MODERNE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE A LIMBIIENGLEZE„A instrui pe tineri cum se cuvine nu constă în a le vârî în cap mulţime de cuvinte, fraze,expresiuni şi opiniuni din diferiţi autori, ci a le deschide calea cum să priceapă lucrurile.”- JohnAmos ComeniusSe spune că nevoia de a învăţa o limbă străină este aproape atât de veche ca însăşi istoriaumană. Iar însuşirea unei limbi se află în relaţie cu senzaţiile şi experienţa, spune John AmosComenius, profesor, educator şi scriitor ceh, considerat părintele educaţiei moderne. “Predareatrebuie să fie orală”, continuă acesta.Metodele tradiţionale de predare, caracterizate printr-o relaţie de autoritate şi bazate peprincipiul conform căruia profesorul aducea cunoştinţe elevului care, se presupune, era pregătit săle primească, astăzi par nepotrivite pentru educaţia de masă.Astăzi, stilul tradiţional de predare nu mai reprezintă o cale eficientă de a transmiteinformaţii. Sunt dezvoltate diferite metode de predare-învăţare având în minte nevoile elevului.Un proces de predare-învăţare eficient şi real presupune folosirea metodologiei şipedagogiei potrivite cerinţelor generaţiei actuale de elevi, folosirea noilor tehnologii şi a unuimediu educaţional în continuă schimbare. Provocarea o reprezintă găsirea de noi căi de a stimulaşi motiva abilităţile creative ale generaţiei actuale care are vederi asupra învăţării diferite de celepe care le aveam noi atunci când eram ca ei.Adolescenţii care intră astăzi în etapa gimnazială şi liceală de învăţământ provin dintr-unmediul familial care nu i-a pregătit pentru rolul de elev şi care sunt tot mai expuşi eşecului şcolar.Teorii educaţionale actuale plasează elevul în centrul actului educaţional şi ne recomandă casă pornim de la centrele de interes ale elevului pentru a reuşi să-l aducem în poziţia de a învăţa.Aceste teorii mediatoare încearcă, de asemenea, să lupte împotriva plictiselii în şcoală, carese manifestă nu doar prin lipsa de interes(una din principalele cauze ale eşecului şcolar), dar şiprin violenţă. Potrivit profesorului elveţian de Istoria educaţiei, Char
Pentru alte categorii de cuvinte, cum sunt cele care denumesc legumele, fructele, animalele, se vor folosi obiecte confecționate din plastelină sau din materiale textile. Pe lângă conversație, care constituie mijlocul de bază pentru comunicarea cuvintelor, de o mare eficiență în vederea realizării unei pronunții corecte a copiilor sunt recitările, jocurile didactice și .
