DIACONIA AN V, NR. 8/ 2019

Transcription

DIACONIAAN V, NR. 8/ 2019REVISTA ASOCIAŢIEI PROFESORILOR DERELIGIE“SF. PARASCHIVA” BACĂUISSN–L 2458-1011 DIN CUPRINS:SCRISOAREA DESCHISĂ DESPRE “EDUCAŢIA CARE NE UNEŞTE”CONSILIEREA PASTORAL – DUHOVNICEASCĂ, ACTIVITATE NECESARĂ ÎN PASTORAȚIE ȘI EDUCAȚIECĂSĂTORIA ŞI MENIREA EI ÎN LUMINA REVELAŢIEI BIBLICE VECHITESTAMENTAREORIGENE ŞI EVAGRIE PONTICULMUZEUL SATULUI – MODALITATE DE PĂSTRARE A TRADIȚIILOR LOCALECONCURSUL APRB „BISERICA NEAMULUI MEU”BUNĂ PRACTICĂ ÎN INTEGRAREA COPIILOR CU CESBUNA VESTIRE, ZI CU TRADIȚIE LA TG. OCNAERUDIȚIE ȘI BUCURIE DUHOVNICEASCĂ ÎN CADRUL OLIMPIADEI JUDEȚENE DE RELIGIESFÂNTA CRUCE – ÎNȚELESURI ALE DARULUI DIN IUBIRE AL SFINTEI TREIMIO PAGINĂ DE CREDINŢĂ ŞI ISTORIEȘTEFAN AL MOLDOVEI, VOIEVOD EUROPEANPROIECT EDUCAŢIONAL ÎN PARTENERIAT “SATUL ROMÂNESC- VATRA A BISERICII ROMÂNESTI”“AMPRENTA TRECUTULUI ASUPRA VIITORULUI – LUMINĂ PENTRU EROI”ZIUA EROILORCampania ”Autismul NU doare, indiferența ta, DA”COPIII DE LA PAROHIA ORTODOXĂ LAZARET AU PARTICIPAT LA UN CONCURS DE BASME ȘI POVEȘTIROMÂNEȘTIProiectul “CU HRISTOS ÎN VACANȚĂ”25 de ani în slujba BisericiiLIRICĂ CREŞTINĂIulie 2019Editura Casa Corpului Didactic Bacău

CUPRINS“DIACONIA” nr. 6 SCRISOAREA DESCHISĂ DESPRE “EDUCAŢIACARE NE UNEŞTE” . 3 CONSILIEREA PASTORAL – DUHOVNICEASCĂ, ACTIVITATE NECESARĂ ÎN PASTORAȚIE ȘIEDUCAȚIE . . 4 CĂSĂTORIA ŞI MENIREA EI ÎN LUMINAREVELAŢIEI BIBLICE VECHITESTAMENTARE .6 ORIGENE ŞI EVAGRIE PONTICUL .10 MUZEUL SATULUI – MODALITATE DEPĂSTRARE A TRADIȚIILOR LOCALE .12 PROIECT DE LECŢIE .16 CONCURSUL APRB „BISERICA NEAMULUIMEU” .19 BUNĂ PRACTICĂ ÎN INTEGRAREA COPIILORCU CES .20 BUNA VESTIRE, ZI CU TRADIȚIE LA TG.OCNA .21 ERUDIȚIE ȘI BUCURIE DUHOVNICEASCĂ ÎNCADRUL OLIMPIADEI JUDEȚENE DERELIGIE.22 SFÂNTA CRUCE – ÎNȚELESURI ALE DARULUIDIN IUBIRE AL SFINTEITREIMI.23 O PAGINĂ DE CREDINŢĂ ŞI ISTORIE .26 ȘTEFAN AL MOLDOVEI, VOIEVODEUROPEAN.27 PROIECT EDUCAŢIONAL ÎN PARTENERIAT “SATUL ROMÂNESC- VATRĂ A BISERICIIROMÂNESTI” .28 “AMPRENTA TRECUTULUI ASUPRA VIITORULUI– LUMINĂ PENTRU EROI” .30 ZIUA EROILOR .31 Campania ”Autismul NU doare, indiferența ta, DA” .32 CONCURS DE BASME ȘI POVEȘTI ROMÂNEȘTI .33 Proiectul “CU HRISTOS ÎN VACANȚĂ” 34 25 de ani în slujba Bisericii .35 ŞCOALA DE VARĂ .36 HERMENEUTICĂ CREŞTINĂ .37 IMPLICAŢII ALE EDUCAŢIEI RELIGIOASE .39 LIRICĂ CREŞTINĂ .40-43REDACŢIA REVISTEI “DIACONIA”:aprbc2015@gmail.comProf. Teodora Plăeşu:0745323184Prof. pr. Cristian Daniel Popa: 0741988813Prof. Elena Vasilica Abageru: 0744529193Prof. Pr. Dr. Adrian Alexandrescu0744894836REVISTA “DIACONIA”: ASOCIAŢIA PROFESORILOR DE RELIGIE2

SCRISOAREA DESCHISĂ DESPRE “EDUCAŢIA CARE NE UNEŞTE”Doamnă Ministru,Subsemnata, Plăeşu Teodora, preşedinte al Asociaţiei Profesorilor de Religie „SfântaParaschiva“ Bacău, vă prezint observațiile pe care membrii Asociației noastre le -au făcut în cadruldezbaterii publice privind viziunea sistemică „Educația ne unește”, document pus în dezbatere publică de MinisterulEducației Naționale la data de 29 martie 2019.În primul rând, avem temerea că aceste dezbateri sunt pur formale și nu veți ține cont de părerile cadrelordidactice și ale părinților, după cum s -a tot întâmplat în cazul celorlalte dezbateri, ca de exemplu, în cazuldezbaterilor pe seama Strategiei Naționale pentru Educație Parentală. În acest sens, reclamăm că valorile și principiileviziunii sunt doar cuvinte frumos înscrise în document, dar fără acoperire practică, pentru că MEN nu facesolidaritate nici cu profesorii, nici cu părinții, iar răspunsul dat de MEN celor 300000 de părinți care au cerut să nu sefacă îndoctrinare de gen în manualele școlare și au refuzat introducerea ideologiei de gen în școala româneasc ă esteelocvent în acest sens. Ascunzându-vă după „principiul nediscriminării”, anulați valorile românești, tradiționale,despre care ziceți că le respectați. Poporul român este religios într -o foarte mare majoritate, iar ideologia de gen aduceatingere atât valorilor religioase, indiferent de religie, cât și vieții de familie, pe care ziceți că o aveți ca partener înprocesul educațional.2. Documentul pus în dezbatere nu definește idealul educațional propus; exprimările sunt prea generale și potpermite introducerea unor practici și ideologii străine neamului românesc și despre care nu ne -am spus părerea. Nuexistă consens politic pentru această viziune și nici acordul partenerilor sociali amintiți în document.3. Se vorbește în document de aerisirea programelor, iar programele sunt în continuare din ce în ce maistufoase, mai pline de noțiuni pe care elevul trebuie să le învețe, mai multe decât în varianta de programă anterioară,ceea ce demonstrează încă o dată non sensul dezbaterilor.4. Ca asociație profesională, Asociaţia Profesorilor de Religie „Sfânta Paraschiva“ Bacău se opune desființăriititularizării, pentru că numai așa înțelegem expresia normă didactică pe termen mediu și lung, ca desființare a unuibun social și drept profesional. Atunci când școlile au titulari, putem vorbi de viziunea școlii, de proiecte și tradiții aleșcolii, reflectate în rezultatele longitudinale ale muncii la catedr ă în aceeași școală. Plimbarea profesorilor prin școliconduce la haos organizațional și bineînțeles, la scăderea eficienței muncii cadrului didactic. Constatăm de ani și anidăruirea pe care oamenii școlii o au și randamentul pe care îl obțin atunci când sunt titulari față de colegii suplinitoricare nu pot fi la fel de dedicați activității într -o școală, în condiția în care ei lucrează în fiecare an în altă școală. Deasemenea, cadrul didactic este o resursă a sistemului de învățământ și trebuie protejată ca orice resursă. Titularizareaoferă și această protejare profesională și socio -emoțională, întrucât cadrele didactice nu sunt roboți, ci oameni carerăspund la stimuli sociali stresanți, precum desființarea titularizării și relativizarea muncii la clasă.5. Membrii Asociaţiei Profesorilorde Religie „Sfânta Paraschiva“ Bacău se opun obligativitățiiînvățământului de la trei ani până la 18 ani. În primul rând, educația timpurie trebuie să acorde SPRIJIN familiei, nusă devină o obligație. Este foarte important să observăm diferențele între copiii care au fost educați și în familie și îngrădinițe, față de copiii care au venit la școală doar după petrecerea primilor ani în creșe și grădinițe cu programprelungit. În aceste instituții ar fi multe lucruri de îndreptat, precum expunerea prelungită și zilnică la programe tv (dedesene animate), mai mult sau mai puțin violente, care conduce la desensibilizarea copiilor și la educarea religioasăîngreunată. Elevii noștri care au petrecut mai mult timp în familie (părinți, bunici, familia lărgită) au cunoștințereligioase elementare și disponibilitate de a asculta și a se comporta civilizat, fiind mai liniștiți decât elevii care vindin grădinițele cu program prelungit. De asemenea, pentru nevoile socio-economice ale societății noastre, esteimportant ca acei elevi care nu au deprinderi de muncă intelectuală să parcurgă mai degrabă cursurile unor școliprofesionale și să învețe o meserie, care să le acorde inserția pe piața muncii, decât să fie ținuți obligatoriu în școală,unde să sporească numărul elevilor care sunt predispuși la delicvență juvenilă.6. Suntem de acord cu eliminarea calificativelor la clasele I-III, dar nu suntem de acord ca disciplinele despecialitate să fie predate doar de învățătorul clasei, pentru că este important ca primele noțiuni și deprinderi să fiecorect însușite, ceea ce presupune ca cel care le predă să fie profesor de specialitate: religie, limba engleză, educațiefizică și sport și nicidecum nu suntem de acord cu scoaterea acestor discipline de la clasele I -III, pentru că eficiențastudierii acestor discipline este direct proporțională cu învățarea din cele mai mici clase.7. Evaluarea profesorilor trebuie să se facă prin evaluarea rezultatelor obținute cu elevii, în funcție despecificul claselor la care predă, și nu prin examinare. Este impropriu ca la 10 ani să fie evaluat în același examen șiun profesor de 30 de ani și unul de 55 de ani, iar profesorul nu este doar o bancă de informații, ci un specialist înCONTINUARE ÎN PAGINA 263“SF. PARASCHIVA” BACĂU

CONSILIEREA PASTORAL – DUHOVNICEASCĂ,ACTIVITATE NECESARĂ ÎN PASTORAȚIE ȘI EDUCAȚIEConsilierea, ca demers acţional realizat de preot/psiholog/ consilier, reprezintă un proces specializat desfătuire, susţinere, orientare a persoanelor aflate în dificultate, constituind un instrument indispensabil al preotului, psihologului, pedagogului, asistentului social şi a oricărei persoane ce posedă o vastă experienţă de viaţă.Dicţionarul explicativ al limbii române, (1998, p.298) defineşte consilierea ca fiind un proces de sfătuire.Wallis J. (1978, cit. in. Micleuşanu, Cuzneţov, 2015, p. 8)defineşte consilierea ca fiind un dialog în care o persoanăajută pe alta care are dificultăţi semnificative. CercetătorulGustad J. W. consideră consilierea ca fiind un proces deorientare – învăţare care se desfăşoară în spaţiul realităţiicreate între două persoane, cuplu, în care sfătuitorul cucompetenţă în probleme psihologice, oferă clientului săumetode adecvate nevoilor acestuia, în raport cu contextulevenimentelor vieţii, stabilindu-se în acest fel un programpersonal de depăşire a dificultăţilor. Inskipp F. şi John H.(1984) menţionează despre consiliere că este o cale de arelaţiona şi de a răspunde unei alte persoane, pentru caaceasta să fie ajutată să-şi exploreze gândurile, emoţiile şicomportamentul în direcţia câştigării unei înţelegeri desine mai clare şi pentru a învăţa să găsească şi să utilizezepărţile sale mai tari/ resursele, astfel încât să se poată confrunta cu viaţa mai eficient, luând decizii adecvate şi acţionând coorespunzător (cit. in Micleuşanu, Cuzneţov,2015, pp. 8-9).Zinaida Micleuşanu şi Larisa Cuzneţov (2015,pp. 9-10) prezintă mai multe tipuri de consiliere:Consilierea medicală este cea care include procesul şi acţiunile referitoare la asigurarea condiţiiloradecvate de creştere şi dezvoltare biofiziologică a organismului uman, de menţinere a unei stări optime de funcţionalitate şi sănătate a acestuia. Consilierea medicală esterealizată de personalul specializat, medici şi asistenţimedicali.Consilierea socială reprezintă ansamblul demăsuri şi acţiuni de sprijin acordate persoanelor socialvulnerabile. Astfel de probleme sunt de competenţa asistenţilor sociali şi intră în responsabilitatea autorităţilorpublice.Consilierea religioasă reprezintă un sprijin, ajutor şi îndrumare acordat acelor persoane care necesităasistenţă spirituală, religioasă. Consilierea religioasă esterealizată de preoţi şi consilieri pe probleme teologice.Consilierea psihologică reprezintă sprijinul şiajutorul acordat acelor persoane care, în anumite momenteale existenţei lor, au dificultăţi în adaptarea la solicitărilevieţii, manifestate prin disfuncţionalităţi şi dezechilibreale structurilor lor de personalitate. Consilierea psihologică este realizată de psihologi, consilieri pe probleme psihologice şi psihoterapeuţi cu competenţe specific.Consilierea psihopedagogică este sprijinul,Prof. Chira Nicolae,Școala Gimnazială Măgireștiajutorul, orientarea acordată elevilor şi părinţilor acestora,personalului didactic. Consilierea psihopedagogică în mediul şcolar este realizată de psihologul/ consilierul şcolar,cadrele didactice, iar în mediul familial, aceasta este realizată de către părinţi prin intermediul educării, sfătuirii şiorientării propriilor copii.Consilierea pastorală reprezintă o „slujire acomunităţii credincioase, care are ca scop vindecarea,eliberarea, reconcilierea şi creşterea spirituală apersoanei” (Brusco, 1993, p. 12, cit. in Jurca, 2008, p. 15),având ca zone de referinţă:1. promovarea unei noi viziuni asupra sănătăţii2. atitudinea creştinului în faţa suferinţei3. bolnavul, ca subiect de evanghelizare4. sfere prioritare ale acţiunii pastorale.Eugen Jurca prezintă câteva calităţi profesionalesemnificative, care i se cer i (2008, pp. 76-100): Vocaţie Aptitudine/abilitate/capacitate/talent din înzestrare naturală şi pregătire de specialitate Formare profesională Pregătire psihologică Experienţă personală şi profesionalism dupăcuvintele Avvei Moise: „Este bine să nu ascunzi gânduriletale de Părinţi, dar să nu le destăinui oricui ţi-ar ieşi încale, ci să le vesteşti bătrânilor duhovniceşti, care au daruldeosebirii şi nu celor ce nu-s decât albiţi devreme!” (Filocalia vol. 1, 1947, p. 137, cit. in Jurca, 2008,p. 87). Cultură şi pregătire permanentă – exigenţe actuale demaximă importanţă Conduită etică Cunoaştere de sine adecvată Acceptarea de sine Maturitate psiho-afectivă/spiritualăDe asemenea, enumeră şi câteva calităţi umanenecesare oricărei persoane ce se doreşte a fi îndrumător,sfătuitor: Capacitate de comunicare şi comunicativitate Empatie Capacitate de ascultare Stimă de sine echilibrată Responsabilitate terapeutică/moral-soteriologică Simţul umorului Inteligenţă şi înţelepciune Simţ al observaţiei şi al tratării cu atenţie Răbdare, calm, constanţă, echilibru DiscreţieREVISTA “DIACONIA”: ASOCIAŢIA PROFESORILOR DE RELIGIE4

Credibilitate, corectitudine, imparţialitate Flexibilitate,

prelungit. În aceste instituții ar fi multe lucruri de îndreptat, precum expunerea prelungită și zilnică la programe tv (de desene animate), mai mult sau mai puțin violente, care conduce la desensibilizarea copiilor și la educarea religioasă îngreunată. Elevii noștri care au petrecut mai mult timp în familie (părinți, bunici, familia lărgită) au cunoștințe religioase .